Agosto, 2015
Despre Cluj, maghiari și…latin lover(i)
Taximetristul care mă duce în centru e revoltat că ungurii au ocupat toată zona, ca să organizeze Zilele culturale maghiare, acolo unde merg și eu, de altfel. De la centrul Clujului “ocupat”, a ajuns rapid la întreaga Românie, pe care, spune el, Băsescu a “vândut-o ungurilor”. Băiatul meu, de 11 ani, mă întreabă, nedumerit, de ce e așa de supărat șoferul și, cum adică Băsescu a vândut țara? Nu am la îndemnă nici un răspuns, care să nu presupună o lecție complicată de istorie, pe care știu bine că nu areRead More
Castello Peleș, tra re, imperatori, dittatori e…Gustav Klimt
La Transilvania non è solo luogo di castelli tenebrosi, foreste misteriose, atmosfere cupe e oscure, fantasmi svolazzanti a mezzanotte tra lupi ululanti e pipistrelli che volano via… Anche se la letteratura e la credenza popolare hanno da sempre identificato la regione “oltre foresta”, la Transilvania, con questi luoghi comuni esiste un castello fiabesco, romantico, regale, incantevole, situato in uno scenario magnifico, circondato dai maestosi Monti Carpați a pochi chilometri da Brașov, a due passi dal famigerato Castello di Bran. Ci troviamo a Sinaia, a 120 km da Bucarest, al Castello Peleș, definito spesso come la perla della Transilvania. Non lasciateviRead More
Legami di sangue! Il vampiro e la fanciulla, il grande amore di Dracula
C’era una volta un principe dagli occhi verdi, “come un drago”, affascinante, gentile e romantico che vide un giorno una bella fanciulla, dai capelli lunghi e biondi e dagli occhi azzurri come il cielo, di cui se ne innamorò perdutamente. Per lei ordinò gli abiti principeschi più belli, a Venezia e nelle Fiandre. Con lei fu tenero e amabile, per lei diventò crudele e vendicativo. Lui si chiamava Vlad III, era il principe della Valacchia; lei Katharina Siegel, figlia del capo della corporazione dei tessitori di Brașov. Lui aveva 34 anni, leiRead More
Paraclisul copilăriei mele
Paraclisul copilăriei mele miroase a tămâie, a iarbă proaspăt cosită și a flori uscate de busuioc. Pe înserat, când urcam spre biserică, se trezea și regina nopții, care împrăștia în aer un parfum îmbătător. Dacă închid ochii și mă gândesc la serile de august, în satul bunicilor mei, mă copleșesc amintiri învăluite în parfumuri pe care, în zadar, le-am tot căutat, adulmecând prin lumea largă, pentru că ele există doar înlăuntrul meu și prind, din nou, viață, numai atunci când mă întorc în locurile unde le-am simțit pentru prima oară.Read More