sabato, maggio 17th, 2014

 

Macaroanele copilăriei

macaronele2

Când eram mică, bunica mea gătea des macaroane, cu brânză, cu magiun, cu nuci, cu pesmet, îmi amintesc că erau moi, aproape terci, le fierbea mult, pentru că așa îi plăceau lui Tata Bun dar și pentru că nu exista conceptul de “pasta al dente”, dar erau gustoase, mai ales cele cu magiun. E inutil să vă spun că, pentru un italian, nu există un sacrilegiu mai mare decât macaroane cu magiun, poate doar ketchupul pus pe pizza, e o adevărată oroare culinară. Ah, uitam tocmai ceea ce îmi plăceaLeggi / Mai mult


Casanova, Prințul macaroanelor

casanova

Știați că a existat un prinț al macaroanelor, încoronat după ce a rostit un sonet în fața membrilor Academiei macaroanelor, la Chioggia, în 1734? Este vorba de marele aventurier Casanova, care, spun documentele vremii, nu a avut doar pasiunea pentru femei, dar și pentru…macaroane. Se pare că armele lui secrete erau: pasta, ceapa, carnea de porumbel, ciocolata și stridiile. Legenda spune că, in 1760,  nevoit să fugă din Firenze împreună cu una dintre amantele sale,  s-a oprit la un han, unde a gătit chiar el o gustoasă pastă cu untLeggi / Mai mult


Robert Dancs, micul român devenit un fenomen în Italia

RobertDancs

Am fost de curând în țară și am mai ieșit cu prietenii la o poveste. Inevitabil s-a discutat despre imaginea pe care o au românii din Italia. Nu știu ce aș mai putea spune pentru că, în ultimii ani, mi-am cam epuizat toate subiectele, am auzit opinii, puncte de vedere, dezbateri serioase la nivel înalt. Am asistat la campanii neinspirate și costisitoare care ar fi trebuit să schimbe percepția italienilor asupra comunității românești. Cei care le-au gândit,  însă, au uitat un amănunt important: imaginea unei comunități e construită din imaginileLeggi / Mai mult


I maccheroni dell’infanzia

pizza col ketchup

Quando ero piccola, mia nonna cucinava spesso maccheroni, con formaggio di pecora, con pangrattato e zucchero, con noci e con marmellata di prugne. Mi ricordo che le bolliva molto, perché mio nonno li preferiva così e anche perché non esisteva ancora il concetto di pasta “al dente”. E’ inutile dire che per un italiano è un vero sacrilegio la pasta con la marmellata, come il ketchup sulla pizza, un vero orrore culinario. Ah, mi ero dimenticata proprio quello che mi piaceva di più: spaghettini al latte e vaniglia. Gli italianiLeggi / Mai mult


Follow my blog with Bloglovin